gaming în ultra-wide. Impresii după o lună de utilizare

Life


Monitoarele de gaming pot părea „plictisitoare”, majoritatea fiind realizate la dimensiuni cu diagonală de 24 sau 27”, în rezoluţii Full HD şi QHD, pe format 16:9. Există însă şi o categorie de monitoare de gaming ceva mai specială, care pune mai degrabă accentul pe îmbunătăţirea experienţei de joc, decât pe a oferi un avantaj competitiv. Acestea sunt monitoarele ultra-wide, iar după o perioadă extinsă de utilizat un ASUS ROG Swift PG348Q, am decis să scriu un articol despre cum este să foloseşti acest monitor zi de zi. În articolul de astăzi mă voi concentra pe gaming, însă urmează şi un articol pentru cei care vor să îl folosească şi în alte scopuri.

Am testat anul trecut modelul PG348Q, însă la momentul respectiv nu l-am putut utiliza decât pe o perioadă limitată, concentrând review-ul mai degrabă pe aspectele sale tehnice, decât pe ceea ce poate să ofere în plus un monitor ultra-wide. Acum că am petrecut un timp mai îndelungat cu el şi l-am folosit ca monitor principal pentru toate activităţile zilnice, avantajele unui astfel de monitor încep să iasă mai uşor la suprafaţă.

Când vine vorba despre experienţa în jocuri video, un monitor ultra-wide poate fi o sabie cu două tăişuri. Câmpul vizual extins pe orizontală este un avantaj imens, în special în jocuri competitive în care verticalitatea nu este atât de importantă. ASUS PG348Q este puţin curbat (3800R), această curbură fiind aproape insesizabilă când stai în faţa lui. Aceasta ajută însă foarte mult la capitolul imersiune atunci când eşti în mijlocul acţiunii.

Metro Exodus Wide vs Ultra-Wide

Aproape întregul câmp vizual al utilizatorului este ocupat de ecran, iar experienţa de joc devine astfel mult mai „credibilă”. Practic, un monitor cu diagonală de 34” pe format 21:9 precum PG348Q este o versiune „lăţită” a unui monitor de 27” 16:9. Ceea ce este afişat în centrul ecranului este identic din punct de vedere al conţinutului afişat între cele două formate, însă primeşti în plus spaţiu pe laterale, putând vedea astfel mai multă informaţie.

Quake Champions Wide vs Ultra-Wide.

Dezavantajul este însă faptul că unele titluri pur şi simplu nu oferă suport pentru ecranele ultra-wide. Titlurile mai vechi nu au rezoluţia în opţiuni, iar altele mai noi nu oferă suport fie din neglijenţa dezvoltatorilor, care nu iau în considerare aceste monitoare, fie din considerente de gameplay. Jocurile cu bătăi precum Mortal Kombat sau Street Fighter nu vor putea prea curând să ofere suport complet pentru monitoare ultra-wide, întrucât acestea sunt gândite pentru rezoluţii 16:9, unde marginile ecranului reprezintă şi marginile arenei de joc, care pot fi uneori folosite pe post de „pereţi invizibili”.

Resident Evil 2 Wide vs. Ultra-Wide

În majoritatea titlurilor mai noi însă, jocurile sunt afişate complet, pe tot ecranul, în timp ce meniurile şi secvenţele cinematice pre-randate sunt afişate cu bare negre pe laterale. Cel mai frustrant este însă atunci când un joc are un cinematic realizat în format ultra-wide, însă acesta are la rândul său bare negre integrate pentru a putea fi afişat pe un ecran 16:9. Aceste instanţe însă vor dispărea în timp, odată cu adopţia acestui format de display în rândul mai multor gameri.

Totuşi, anumite titluri care nu oferă suport oficial pentru astfel de rezoluţii, pot fi „învăţate” să afişeze corect imaginea pe format 21:9. Există deja un site care oferă ghiduri despre modificarea anumitor setări sau fişiere pentru fiecare joc în parte.

Dacă în titlurile multiplayer, cu un monitor ultra-wide ai putea avea un mic avantaj datorită câmpului vizual extins, în jocuri single player pe un monitor ultra-wide te vei putea simţi mai bine integrat în atmosfera jocului. Probabil că următorul pas către imersiune totală ar putea fi doar realitatea virtuală, care te înconjoară complet.

ASUS ROG Swift PG348Q mai vine însă şi cu câteva avantaje proprii faţă de alte modele ultra-wide de pe piaţă. În primul rând, acesta poate fi setat să afişeze imagini la 100 Hz (exclusiv prin DisplayPort). Această capabilitate este pornită prin overclocking, o setare uşor accesibilă din meniul monitorului. Dacă alegeţi să conectaţi computerul prin HDMI, acest monitor va rămâne limitat la 50 Hz în rezoluţia nativă (3.440 x 1.440 pixeli). Apoi intră în discuţie G-Sync, tehnologia de împrospătare variabilă a imaginii de la NVIDIA.

Acest monitor ar trebui să fie folosit exclusiv pe un PC echipat cu GPU NVIDIA, cu plăci video de la GTX 1070 sau RTX 2060 în sus. Rezoluţia 3.440 x 1.440 taxează pe detalii înalte chiar şi plăcile video high-end în multe jocuri, iar aici va veni în ajutor G-Sync. Pentru jocurile care nu pot atinge 100 FPS sau mai mult folosind hardware-ul disponibil, monitorul poate să sincronizeze frecvenţa sa de afişare cu cea a framerate-ului din joc, astfel, timpul de răspuns este constant, indiferent de cât de fluid rulează jocul. Dezavantajul la G-Sync este faptul că nu poţi depăşi 100 FPS în jocuri pe acest monitor, această valoare fiind impusă ca limită superioară. Avantajul major este eliminarea completă a efectului de „screen tearing”, experienţa vizuală fiind semnificativ îmbunătăţită.

Cu o latenţă de 5 ms declarate de către ASUS (GtG), utilizatorii obişnuiţi nu ar trebui să perceapă latenţă între apăsările de butoane şi acţiunile de pe ecran. Desigur, gamerii profesionişti şi entuziaşti, care au folosit monitoare mai rapide, ar putea să simtă diferenţa. Pentru a contracara şi efectul de „blur”, ASUS a integrat şi modul overdrive, care pe setarea maximă poate afişa urme în spatele elementelor în mişcare. Pe setarea medie, overdrive-ul este însă foarte plăcut şi oferă un balans bun între calitate vizuală şi timp de răspuns mic.

Şi asta nu e tot, PG348Q are integrate trei funcţii foarte interesante, caracteristice monitoarelor ASUS din gama ROG. De exemplu, poţi afişa în centrul ecranului o „ţintă” virtuală pentru titlurile care nu au aşa ceva, în timp ce poţi vedea în timp real, fără a folosi FRAPS, Riva Tuner, sau software-ul NVIDIA pentru a vedea framerate-ul din joc, atunci când G-Sync este activat. Nu în ultimul rând, monitorul poate afişa o numărătoare inversă de 30, 40, 50, 60 sau 90 de minute, probabil utilă unor gameri preocupaţi de timpul de joc.

La capitolul culori, cei care vor experienţa cea mai „corectă”, au opţiunea sRGB, panoul de 8 biţi putând afişa întregul spectru al standardului. Cei care vor un mic avantaj, pot porni profiluri de culoare pentru jocuri de tip RTS, FPS, sau de curse. ASUS a realizat profiluri şi pentru vizonare de filme şi pentru fotografii, însă acestea sunt departe de ceea ce ar trebui să ofere astfel de moduri. Atât jocurile, cât şi filmele arată cel mai bine în modul sRGB, care se întâmplă să fie calibrat destul de bine chiar şi pentru productivitate.

Monitoarele ultrawide nu sunt tocmai noi, însă parcă abia acum încep să atingă un anume nivel de maturitate, din ce în ce mai mulţi producători de jocuri oferind suport pentru acest format. Experienţa de joc este impresionantă pe un PG348Q, însă trebuie să luaţi în calcul întotdeauna şi configuraţia necesară redării jocurilor la rezoluţia înaltă şi framerate-ul de 100 de cadre pe secundă înainte de a cheltui aproximativ 1.000 de euro pe un astfel de model.





Source link