Fericirea: cum ajută sistemul imunitar

Life


Prin studii ale persoanelor care afirmă că sunt fericite, s-a ajuns la concluzia că starea de fericire este produsă fizic în cortexul prefrontal stâng al creierului şi este legată de neurotransmiţătorii dopamină, oxitocina, endorfine, oxid nitric şi serotonină. Alte explicaţii despre fericire, la ce ajută şi cum o menţinem aflăm de la psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea are multe feţe şi multe definiţii, dar la baza ei stau reacţiile chimice din creier. Neurotransmiţătorii dopamină, oxitocina, endorfine, oxid nitric şi serotonină prin reacţiile lor dau tonul stărilor noastre. Dopamină mediază transferul emoţiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng şi centrii emoţionali din nucleus accumbens. Mai mult, dopamină este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reuşită.

“De cealaltă parte, oxitocina este produsă de hipotalamus şi secretată de glanda pituitară şi este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiţi sau când ne alintăm copilul, animăluţul ş.a. Endorfinele (morfină naturală) sunt stimulate de oxitocina şi au legătură cu lipsa durerilor fizice şi euforia simţită în urmă exerciţiilor fizice sau când suntem entuziasmaţi de o persoană, idee, situaţie. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditaţia şi respiraţia nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determină la nivel celular o reacţie în lanţ, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează şi se dilată. Nu în ultimul rând, serotonină este stimulată tot de oxitocină şi este responsabilă de creşterea stării de spirit, creşterea încrederii, determinării şi a unei mai mari doze de autoacceptare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere:
1. Plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experienţa propriu-zisă
2. Plăcerea anticipativă sau imaginară care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur şi simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exp. o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrăţişare, o plimbare pe cărări de munte, etc.

Fericirea – întăreşte sistemul imunitar

“Neurotransmiţătorii se declanşează la fel în ambele situaţii. În momentele din viaţă în care zicem că suntem stresaţi, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalină (sau epinefrină) care declanşează reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreţia de citocine, inhibă indirect secreţia de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) şi inhibă amigdala de la care provine teamă, neliniştea, grijile care declanşeză reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Un efectul al reacţiilor de tipul “luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar. Stările de fericire, mulţumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea – reţetă pentru întărirea stării de sănătate

Specialistul este de părere că trebuie să mergem pe cele 2 căi care produc plăcerea: activităţi concrete şi activităţi anticipativ/imaginative.
1. Din activităţile concrete fac parte: socializarea cu persoane pozitive şi de la care ai ceva de învăţat, timp petrecut în natură, mişcare fizică, activităţi recreative (film, teatru, citit, hobby-uri, excursii, concedii, etc.), o alimentaţie echilibrată, timp de odihnă echilibrat, relaţii sănătoase, viaţă intimă împlinită, restructurarea modului de gândire şi raportare la evenimentele vieţii.
2. Din activităţile anticipative/imaginative fac parte: tehnici de meditaţie, accesarea unor tranşe de hipnoză şi autohipnoza, tehnici de relaxare, tehnici de respiraţie. Acest tip de activităţii au că rol activarea frecvenţei alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG ca un model care arată ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvenţa de 8-12 Hz.

“În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduce secreţia de cortizol, se reduc pulsul cardiac, rată respiraţiei şi rată metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, creşte activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar. În concluzie, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favoriează funcţia cognitivă, memoria, concentrarea, organizarea, reduce tensiunea sanguină, ajută la menţinerea longevităţii şi tinereţii, diminuează dependenţele (înlocuind substanţele din exterior – care produc de moment o stare de bine – cu substanţele fizice, declanşate natural), contribuie la o greutate adecvată, îmbunătăţesc calitatea vieţii”, conchide Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI),  .

 



Source link