Colita: tipuri, simptome, cauze, tratament

Life


Colita: definiţie

Colita reprezintă inflamaţia intestinului gros (colonul) şi poate fi cauzată de numeroşi factori, precum infecţii, boala Crohn sau reacţii alergice. Diareea, durerile abdominale, balonarea şi prezenţa sângelui în scaun sunt cele mai frecvente simptome asociate colitei. Colita ulcerativă este cea mai frecventă formă de afecţiune inflamatorie intestinală din lume.

Prevalenţa colitei variază în funcţie de zona geografică, populaţiile vestice fiind cele mai expuse riscului de instalare a acestei afecţiuni, din cauza supraalimentaţiei şi sedentarismului. În Statele Unite, colita afectează una din 1000 de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 35 de ani.

Cuprins
Colita: definiţie
Colita: tipuri
Colita: simptome
Colita: cauze
Colita: diagnostic
Colita: tratament

sus

Colita: tipuri

În funcţie de cauză, colita poate fi de mai multe tipuri:

  • Colită infecţioasă – cauzată de bacterii precum Clostridium difficile, virusuri sau paraziţi
  • Colită inflamatorie – cauzată de boala Crohn sau colita ulcerativă, dar şi de consumul în exces de zahăr sau proteine, care favorizează procesul de fermentaţie, respectiv putrefacţia la nivelul colonului
  • Colită ischemică – cauzată de întreruperea fluxului sangvin în intestinul gros
  • Colită microscopică – cauzată de infiltrarea celulelor de colagen şi a limfocitelor în pereţii colonului, favorizând inflamarea acestuia
  • Colită alergică sau chimică – cauzată de substanţe care pot cauza inflamaţia colonului (alergia la lapte de vacă sau de soia, substanţe utilizate în efectuarea clismei)
     

sus

Colita: simptome

Principalele simptome ale colitei sunt durerile abdominale, balonarea şi diareea, dar pot apărea şi alte manifestări, cum ar fi:

Trebuie solicitat ajutor medical de urgenţă dacă:

  • Diareea persistă mai mult de 2-3 săptămâni
  • Scaunele prezintă urme de sânge
  • Temperatura este ridicată
  • Durerile abdominale sunt puternice şi nu răspund la tratamentul cu analgezice

sus

Colita: cauze

Colita poate avea mai multe cauze, printre care:

sus

Colita: diagnostic

Diagnosticul de colită se stabileşte pe baza examenului clinic şi a istoricului medical şi familial, dar şi cu ajutorul unor analize de sânge sau teste imagistice. Mai întâi de toate, medicul va nota simptomele resimţite de pacient, durata şi intensitatea acestora, precum şi circumstanţele în care au apărut. De asemenea, este important să i se aducă medicului la cunoştinţă dacă au fost efectuate călătorii în alte ţări, în special în zone cu apă contaminată sau unde igiena este precară.

Dacă printre simptome se numără şi prezenţa sângelui în scaun, pot fi suspectate şi alte cauze, precum hemoroizii, fisurile anale, polipii colonici sau cancerul de colon. În plus, se va nota dacă pacientul este fumător, consumă alcool sau are un loc de muncă în care este expus la substanţe toxice.

Odată efectuată anamneza, se trece la examinarea fizică a pacientului, care poate consta în măsurarea tensiunii arteriale, a temperaturii, palparea abdomenului, auscultarea zgomotelor intestinale sau a inimii cu ajutorul unui stetoscop, examenul rectal sau verificarea reflexelor. 

În completarea acestor informaţii pot fi solicitate analize de sânge sau/şi de urină, coprocultură sau, dacă se suspectează o afecţiune mai gravă care stă la baza apariţiei colitei, se indică tomografia computerizată ori colonoscopia.

sus

Colita: tratament

Tratamentul colitei depinde de cauza care a dus la apariţia acestei afecţiuni. În cazul în care nu se descoperă cauza, tratamentul presupune stabilizarea semnelor vitale ale pacientului şi ameliorarea simptomelor. Dacă nu este posibilă hidratarea pe cale orală, este posibil să fie indicate perfuziile intravenoase, pentru a restabili rezervele de apă şi minerale pierdute din cauza diareei severe.

Antidiareicele trebuie administrate cu precauţie, mai ales dacă există simptome precum dureri abdominale sau febră. De asemenea, antibioticele se administrează doar dacă se descoperă o cauză de natură infecţioasă.

În cazul pacienţilor care suferă de colită cauzată de o afecţiune inflamatorie, tratamentul constă în administrarea pe termen lung de medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Cât priveşte colita ischemică, sunt indicate măsuri care pot reduce riscul de îngustare a vaselor de sânge, cum ar fi renunţarea la fumat, ţinerea sub control a tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului şi zahărului din sânge.

Intervenţia chirurgicală se pune în practică rareori, doar atunci când ischemia severă cauzează gangrena unei porţiuni din colon.

Pentru ameliorarea simptomelor colitei, este foarte important să se respecte un regim alimentar strict. Este indicată evitarea consumului de prăjeli, lactate sau alimente grase ori bogate în fibre (nuci, seminţe, porumb etc.). În schimb, se recomandă consumul de supe sau alimente pasate, care sunt mai uşor de absorbit şi nu pun presiune pe colonul inflamat.

Sursemedicinenet.comcrohnscolitisfoundation.orgmedlineplus.govwebmd.com

Autor: Paula Rotaru



Source link